He's a cold one and it hurts me so!

Cause we'd be so free-
Happy alone
Sharing a smile
So far from home
And we would laugh
Laugh till we cried
Making up songs
You're making me lie

Mă rog toată treaba nu este aşa de pompoasă, cu toată faza cu cântecele şi cu râsul până am plâns, dar ar fi fost frumos ca realitatea să fie ca în cântecul ăsta.

Un neamţ mi-a căzut cu tronc răăuuu de tot, iar în ziua când am plecat de la mare, nu mai ştiam de mine, şi pur şi simplu aş fi vrut să repet ultimele 4 zile la nesfârşit, chiar dacă nu a fost mare scofală cu zilele astea. Din prima zi când l-am văzut la pişcină, cum cobora scările am, am,am simţit cum conturul buzelor mele se desenează într-un zâmbet, iar ochelarii apoape că îmi căzuseră de pe ochi, şi faţa mea cu siguranţă se înroşise, aşa cum se întâmplă de fiecare dată... şi mă enerveazăăăăă.
Restul zilelor cum am spus nu au fost foarte însemnate, pentru că toată 'conversaţia' (şi ce mai conversaţie-sunt doar ironică-) s-a petrecut între nişte mici ochiade, care nu erau chiar aşa de scurte.
Îmi era ciudă că cei de la hotel nu mi-au dat şi mie brăţară verde, care semnifica că ai peste 14 ani, iar mama mă tachinnna într-un hal, şi chiar mă enerva când îmi zicea 'tu nu vezi că nici nu se uită la tine pentru că nu ai brăţară verde?', iar eu mai aveam puţin şi o strângeam de gât... mă rog, nu mai contează, dar la momentul respectiv chiar mă enerva. Oricum toate au trecut şi eu nici măcar o poză nu a putut să-i fac, pentru că ar fi observat.
Tot ceea ce mai am este o faţă imprimată în capul meu, pe care am să o desenez poate în seara asta sau mâine, pentru că nu vreau să uit nici un detaliu.
DEocamdată mănânc nişte gem de cireşe, foarte bun, şi mă gândesc la amintiri. Orice aş face sunt foarte romantică, şi poate că peste 2 ani, sau mai puţin probabil că voi râde de toate chestiile astea, dar hai să fim sinceri fără ele înseamnă că ai trăit degeaba, şi că ai trecut pe lângă ele, aşa cum zice tata, 'ca o raţă încălţată'.